Ghid practic de distracție pentru copii și părinți în București

Amalia Enache: “Orice poate să devină o jucărie, dacă ești dispus ca părinte să intri în acest joc permanent”

1
Amalia Enache: “Orice poate să devină o jucărie, dacă ești dispus ca părinte să intri în acest joc permanent”
De mai bine de un an, prezentatoarea Știrilor PRO TV experimentează cu bucurie ipostaza de mămică. Alma, fetița ei, crește și descoperă lucruri noi pe zi ce trece, iar Amalia, mama ei, o încurajează în tot ce face. Cum te joci cu un copil de un an și aproape două luni? Iată ce am aflat de la vedeta PRO TV, “jucăria preferată” de care micuța Alma nu se desparte sub nicio formă… Deocamdată!

Cum ai caracteriza primul an petrecut cu Alma? Din toate punctele de vedere...

Plin de iubire, liniștit, frumos, organizat, nou.

Ce fel de copil este Alma? Și ce trăsături de caracter a moștenit de la tine? Din ce ai putut observat până acum…

Are foarte mare încredere în ea, e și curajoasă și precaută, este sociabilă fără excepție, foarte jucăușă, știe de glumă, este afectuoasă și iubăreață. Am fost cu ea la o oră de învățare prin muzică și a fost exact cum mi se povestește mie că eram la vârsta ei, a ales mereu centrul cercului, mijlocul scenei și a trecut în recunoaștere de la un copil la altul. 



Presupun că îi place să se joace mai tot timpul, mai ales că este la vârsta la care începe să învețe totul prin joacă... Care sunt activitățile ei preferate?

Să își pună o păturică în cap și să stea nemișcată câteva minute, timp în care eu o strig și o caut, dar nu zice nici pâs până la cucu-bau. Și să danseze. A început să danseze instinctiv, de una singură, fără să o învețe cineva.

Are o jucărie preferată de care nu se desparte sub nicio formă?

Nu. Doar de mine nu se desparte sub nicio formă! (râde)



Apropo de jucării, cam câte exemplare există acum la voi, acasă? Și cauți anumite jucării sau „cedezi” dorințelor Almei?

Nu suntem în punctul să mergem împreună în magazine de jucării, să aleagă. Îi respect preferințele la jucăriile din casă, desigur. A avut o perioadă în care îi plăcea enorm să-i fac baloane de săpun, apoi o căsuță muzicală unde își pornea ea singură ritmul pentru dans, dar și cu figurine care, introduse în forma potrivită, fac că diverse animale. Acum se distrează cu un ciocănel de lemn cu care bate trei bețe dintr-o parte în alta. S-a jucat mult și cu orice altceva în afară de jucării, asta e minunat, că orice poate să devină o jucărie, de fapt dacă ești dispus ca părinte să intri în acest joc permanent.

Știu că te documentezi în ce privește parenting-ul. Te atrage o anumită metodă de educație?

Nu sunt într-atât de documentată și metode sunt mai multe. Mă atrage ideea de a petrece cât mai mult timp cu copilul meu, cu toată atenția și disponibilitateapentru ea, dar și de a o încuraja să descopere, să facă ea cât mai multe, cât mai devreme, să participe la îmbrăcat, mâncat etc.

Ai călătorit mult cu Alma, în special în America de Sud. Ai remarcat cum se joacă prichindeii acolo? Ți-a atras atenția ceva anume?

Sunt oriunde în lume fascinată de copiii care se joacă mult "pe stradă", în grupuri mari, care bat mingea pe maidan și asta mai vezi încă pe acolo. Mă întristează că noi pierdem forma aceasta de libertate prețioasă pentru copii. Cred că e trist să-i ducem mereu la leagănul și toboganul din cel mai apropiat parc și din hiperprotecție să-i ținem mai degrabă cu noi în case.



Sunt diferențe în modul în care părinții se comportă acolo față de ce se întâmplă în România?

Sunt diferențe culturale, da. La prima vedere par mai relaxați și cu siguranță mai deschiși, dar am petrecut doar câteva luni acolo, nu pot să dau o sentință.

Și, dacă tot am vorbit mai devreme de a te întoarce în timp, cum erai tu în copilărie? Care erau jocurile tale preferate?

Eu am copilărit la țară, așa încât am avut parte de un teren de joacă nesfârșit, cu păduri, râuri, poienițe. Totul era de explorat și totul era de lăsat în voia imaginației. Îmi plăcea mult și să citesc.

Îți amintești de un moment anume în care mama ta sau tatăl tău te-au învățat diverse lucruri prin joacă?

Am învățat să fiu dezinvoltă în public prin jocurile în care mă încurajau să recit poezii.

Revenind la Alma, cât timp petreceți voi împreună jucându-vă? 

Tot timpul, în afară de somn şi mese.


“Avem nevoie de spații mai generoase de joacă în care să ne folosim de natură, nu de spații amenajate cu plastic”


Care sunt locurile voastre preferate din București? Ce crezi că îi lipsește acestui oraș să fie mai... kid friendly? 

Parcuri și 2-3 terase care au și spații de joacă. Ar fi nevoie de mult mai multe. La fel cum ar fi mare nevoie de trotuare libere de mașini și de spații mai generoase de joacă în care să ne folosim de natură, nu de spații amenajate cu plastic.



Cum reacționează Alma când te vede la televizor?

Nu mă vede, sunt în concediu pentru creșterea ei. Când am fost pe la vreo emisiune, am fost împreună cu ea.

Apropo de televizor... vreau să vorbim acum despre un alt tip de ecran, despre marele ecran. Ai debutat în dublajul pentru animații – ești Koko din "THE LEGO® NINJAGO® MOVIE”. Povestește-ne un pic despre această experiență...

Mi-a plăcut la nebunie, atât în cabina de dublaj, cât și la cinema, să mă aud. A fost și o parte grea, cea în care a trebuit să reproduc sunete de luptătoare ninja.


Dar un rol într-un film te-ar atrage? Dacă da, spre ce gen te-ai îndrepta?

Mi-ar plăcea, da. Nu știu, să spună întâi un regizor unde mă vede.

Când te vei întoarce la pupitrul Știrilor PRO TV? Și cine va sta cu Alma când tu vei fi la job?

Mai am timp să iau aceste decizii.

La final, vreau să revenim la joacă. În general, adulții uită să se mai joace... Care ar fi jocurile tale preferate acum?

Iau la rând jocurile, după vârstele fiicei mele. Acum e de-a v-ați ascunselea.

Cătălina Matei

Foto: Facebook/Amalia Enache


Spune-ţi opinia

Notă: Codul HTML este citit ca şi text!
Inapoi sus